Cu gânduri peste Prut...

În urmă cu vreo două săptămâni, o studentă basarabeancă mă ruga să îi fac rost de ceva acte, pentru a obţine o bursă Erasmus prin Franţa. O cunoşteam de ceva timp, e studentă pe la Jurnalism, în anul II, din câte ştiu, la Universitatea din Piteşti... Avea nevoie de semnăturile mele, ale mândrului cetăţean comunitar european, pentru ca statul franţuz să îi dea girul pentru o bursă europeană. Statul român? Da, e ăla! Cel mai corupt de pe întreg teritoriul UE! Păi, era vorba să ne revanşăm faţă de românii pe care i-am ,,unit" în 27 martie 1918, i-am lăsat, în laşitatea noastră, în 1939, i-am ,,reunificat" în 1941 şi i-am ,,lăsat", iarăşi, în 1945... Părăsiţi de Panzerele germane, românii de peste Prut, başca zeci de mii de soldaţi din Oltenia, au fost copleşiţi de cifre şi majuscule chirilice: T 34, T 35... Nu le-am uitat nici acum! După 1990, vroiam să ne rereunim cu ei! A urmat un război civil în Basarabia noastră, un status al A 14 Russia în Transnistria, un acelaşi imn, ,,Deşteaptă-te române", care a stat în Moldova până în 1994, înlocuit apoi de ,,Limba noastră", de parcă Mateevici, unionist mort la 1917 în armata ţaristă, ar fi vorbit limba Ecaterinei!

Băsescu le-a promis românilor basarabeni, până la 14-a spiţă, cetăţenie română şi ceva drepturi. Deocamdată, mulţi dintre fraţii şi verii noştri de peste Prut sunt priviţi ca cetăţeni de rangul II în România, pe nedrept! Avem o datorie istorică şi necondiţionată faţă de ei! Noi, după şase decenii, îi întâmpinăm cu multă corupţie, birocraţie şi apelativul de ,,moldoveni proşti", uitând că Eminescu, Ştefan cel Mare sau Codreanu sunt marcă de Moldova, fie ei mai încolo sau dincoace de Prut.