Pentru un munte de om, un ocean de lacrimi!

Trupul neînsufleţit al handbalistului Marian Cozma, ucis sâmbătă la Veszprem-Ungaria, a ajuns noaptea trecută şi la Piteşti. În acest oraş, Marian şi-a petrecut o parte din copilărie, ani în care tatăl său, Petre Cozma, a jucat pentru echipa locală de handbal. Încă de seara, când cortegiul funerar abia plecase din Sibiu, în faţa Sălii Sporturilor din Trivale se strânseseră câteva sute de piteşteni, care veniseră să-i aducă un omagiu unuia dintre cei mai buni handbalişti ai României. Zeci de coroane de flori şi lumânări aprinse au fost aduse în memoria lui Marian de către piteşteni, unii dintre localnici fiind prieteni din copilărie ai celui dispărut.
,,Ne făceam zilele de naştere împreună…’’
Printre tinerii care i-au adus un ultim omagiu handbalistului dispărut s-a numărat şi Cosmin. Cu lacrimi în ochi, acesta ne-a mărturisit că, în copilărie, el şi cu Marian Cozma petreceau foarte mult timp, dat fiind că părinţii lor erau colegi la echipa de handbal a oraşului.
,,Tatăl meu şi cu Petre Cozma sunt prieteni de aproape 30 de ani. Nu era sărbătoare în care familiile noastre să nu iasă împreună… Până şi zilele de naştere le făceam împreună cu Marian, dat fiind că el era născut pe 9 septembrie, iar eu, pe 8. Era cu un an, fără o zi, mai mic decât mine.
Mă leagă foarte multe amintiri de Marian şi, în ciuda distanţei, am reuşit să păstrăm legătura… Ţin minte că, atunci când aveam amândoi patru-cinci ani, arbitrul era să întrerupă un meci pe un teren din Ştrand, din cauză că aruncam cu pietricele în echipa adversă… După ani, mă bucurasem că Marian a reuşit să se ţină de sport şi să facă performanţă, eu renunţând, din cauza unor probleme de sănătate… Tatăl meu plânge de câteva zile, ca un copil,” ne-a declarat Cosmin.

Petre Cozma: ,,Dă-mi, Doamne, lacrimi şi puterea să îmi plâng copilul!”Cortegiul funerar a ajuns la Sala Sporturilor cu mult după miezul nopţii, aşa cum se anunţase iniţial. Cu toate aceste, mii de piteşteni, de toate vârstele şi categoriile sociale, au aşteptat în frig pentru a-şi lua rămas bun de la Marian. Mica, dar inimoasa galerie a lui FC Argeş i-a adus un ultim omagiu lui ,,Păsărilă”, postând un baner, pe care scria ,,Pentru un munte de om, un ocean de lacrimi!”. Printre cei care l-au îmbărbătat pe Petre Cozma au fost colegii săi de echipă. ,,Petre, trebuie să treci peste toate astea! Ai grijă de nevastă şi de fete, pentru că Marian nu o să vă lase! Din ceruri va avea grijă de voi! Dumnezeu va avea grijă şi de sufletul său!” erau cuvintele de îmbărbătare ale lui Gheorghe Nedelea, un fost coleg de echipă de-al lui Petre Cozma.

Epuizat de durere, cu noduri în gât, înainte de a-şi conduce fiul dispărut spre Bucureşti, Petre Cozma a mai putut să spună doar atât: ,,Dă-mi, Doamne, lacrimi şi puterea să îmi plâng copilul!”