Si presa din Arges a dat de Dracu' din cauza crizei

Ziarele din Piteşti, şi nu numai, titrează aproape zilnic, pe prima pagină, faptul că la întreprinderea X sau la uzina Y zeci sau sute de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Poate pentru a salva aparenţele sau a avea un avantaj competitiv faţă de ,,concurenţă”, puţini editori locali de presă se încumetă să dea, fie şi într-o ştire de coloană, informaţia că şi ei sunt în rahat până la gât. Salarii diminuate, în unele cazuri, la jumătate, concedieri pe bandă rulantă şi obligativitatea, pentru redactori, de a-şi acoperi lefele, parţial sau total, din publicitatea adusă reprezintă adevărate semnale de alarmă pentru presa de pe Argeş. Aceiaşi editori se bat cu pumnii în piept că au un tiraj comparabil cu 2008 sau au venituri din publicitate neafectate de criză.

Adevărul e, din păcate şi pentru noi, salahorii de rând din presă, că tirajele ziarelor au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, de vină fiind atât lipsa credibilităţii noastre în faţa unor cititori din ce în ce mai informaţi, din surse alternative ziarelor, cât şi a crizei economice. La urma urmei, ca cititor, de ce să mai dai un leu pe un ziar, când poţi cumpăra o pâine la copii? Ca patron de firmă, de ce să dai mii sau zeci de mii de lei lunar, sub forma de publicitate, către nişte ziare locale de calitate îndoielnică, din moment ce, cu banii ăştia, poţi plăti câteva salarii frumuşele?

În acest moment, nici un ziar local nu este auditat BRAT, iar tirajul declarat de editori, aflat lângă frontispiciul ziarului, este cel consemnat acum doi sau trei ani. După câteva telefoane date unor tipografi ,,revoluţionari”, iată că am aflat tirajele medii zilnice sau săptămânale ale publicaţiilor din Argeş:

Curierul Zilei-8.000 de exemplare. Este singurul ziar din Argeş care nu şi-a diminuat semnificativ tirajul. Reţeta succesului acestui ziar, chiar şi în perioade de criză, este faptul că, întotdeauna, în paginile acestuia poţi găsi cele mai multe şi mai bune oferte de locuri de muncă. În acelaşi timp, echipa acestui cotidian a rămas una stabilă, fără plecări sau achiziţii spectaculoase în ultimii ani.

Adevărul de Seară-7.000 de exemplare. Sincer, mă bucur că un mare trust de presă din Bucureşti le-a dat peste bot marilor ,,editori” de Piteşti. Cotidianul se distribuie gratuit, prin deja cunoscutele tonete portocalii. Bravo, fetelor!

TOP-4.000-5.000 de exemplare. Pierderea tipografiei de către trustul de presă al lui Penescu a dus la creşterea cheltuielilor acestui cotidian, până nu demult liderul presei din Argeş.

Argeşul-1.500 de exemplare. La nivel de abonaţi, acest ziar este campion. Deşi are o echipă formată din jurnalişti cu experienţă, cel mai vechi cotidian din Argeş suferă la capitolele lay-out şi incisivitate, elemente necesare unui ziar de succes de secol XXI. Este unul dintre puţinele ziare din Argeş care adună sume frumuşele din publicitatea de la stat. Numai pe ultimele 4 luni din 2009, Argeşul a ,,înghiţit” de la Finanţele Publice Argeş suma de 400 de milioane de lei vechi, în urma unei licitaţii contestată de rivalii de la TOP şi Curierul.

Săptămânalul Ancheta-4.000 de exemplare. Rămâne liderul săptămânalelor argeşene.

Jurnal C&G de Arges-3.000 de exemplare.

Obiectiv Argeşean-1.500-2.000 de exemplare.

Celelalte ziare au tiraje egale sau chiar mai mici cu cifra 1.000.

,,Un jurnalist nu mai trebuie sa scrie despre orice, oricand!''
Octavian Sachelarie, sociolog, director al Bibliotecii Judeţene şi profesor la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea din Piteşti crede că, în acest moment, presa, în ansamblul ei, trece printr-un proces de restructurare, fără să fie vorba, neapărat, de ,,decimarea” ziarelor. ,,Nu cred că, pe viitor, un jurnalist local mai poate scrie despre orice, oricând. Vor apărea ziariştii specializaţi pe un anumit domeniu sau anumite tipuri de subiecte, aşa cum se întâmplă în presa centrală. În al doilea rând, trebuie să răspundeţi şi voi nevoilor comunităţii. În acest moment, de multe ori, jurnaliştii fac agenda comunităţii, ceea ce nu e tocmai normal,” a declarat sociologul piteştean.

La rândul său, Ştefan Dumitru Afrimescu (59 de ani), unul dintre jurnaliştii cu vechime din Argeş, este de părere că tot ceea ce poate fi mai rău se poate întâmpla cu multe dintre ziarele piteştene: ,,Dacă Gardianul, Gândul sau Cotidianul au dispărut de pe tarabe, nu m-aş mira ca un ziar local să păţească acelaşi lucru. Presa online va fi viitorul, pentru că se scad cheltuielile cu tipografia, cu distribuţia… Cu doi redactori poţi să faci un site cu ştiri locale de succes!’’.

Şi Mircea Sărărescu (26 de ani), redactor la cotidianul Argeşul, dar şi editor al portalurilor www.epitesti.ro şi www.proarges.ro, este de părere că presa argeşeană va avea mult de suferit în următoarea perioadă. ,,Poate că din cauza crizei economice, mai mult sau mai puţin reală, se va mai cerne câte ceva, atât în rândul celor care sunt ziarişti acum, dar şi în rândul patronilor. Presa scrisă va rezista şi o va face atât cât va ştii să îşi joace rolul şi să se promoveze. Evident, va trebui să se adapteze, pentru că, deja, media care a apărut pe internet a început să devină din ce în ce mai puternică. Presa online are o singură problemă, totuşi: nu toată este sau va putea fi credibilă, dar acest lucru se întâmplă şi cu presa scrisă,” a declarat tânărul jurnalist.

Probleme şi la televiziuni
Nu numai presa scrisă are de suferit. PRO TV a renunţat la una din cele două echipe de corespondenţi locali urmând ca, până în 2011, televiziunea patronată de Sârbu să păstreze doar staţiile locale din oraşele mari ale ţării. De toată jena a ajuns şi televiziunea lui Cornel Penescu, aflat acum în arest pentru dare de mită şi mai multe infracţiuni economice. Argeş TV, căci aşa se numeşte postul, a concediat cea mai mare parte din angajaţi. Maşinile pentru deplasarea echipelor de filmarea au fost luate de către firmele de leasing, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu o bună parte din echipamentul electronic. În acest moment, cameramanii vin la conferinţele de presă cu propriile lor camere video. Vai de steaua noastră!