La multi ani, TeleEnciclopedia! :))

Dragi preeteni şi cunoştinţe mai vechi sau mai noi, luna mai a fost plină de sărbători mai mult sau mai puţin naţionale, într-un sfârşit de primăvară mai rece ca niciodată, semn că exemplarele din specia judeis faeroce (o să vedeţi imediat despre cine e vorba) au minţit urât de tot când au vorbit de încălzirea globală. Zilele astea, se împlinesc 45 de ani de la debutul celei mai vechi emisiuni televizate, de pe întreg cuprinsul .ro: :) :TeleEnciclopedia, unul dintre cele mai lungi cuvinte din vechia Dacie! Eu, fiind un specimen din specia valachus ordinaris, după un atent studiu supervizat de specialiştii britanici, am făcut următoarele observaţii ştiinţifice, despre speciile (încă) minoritare în fauna carpato-danubiano-pontică:

#Hungaurul de stepă (secuiis autonomus) a apărut pe aceste meleaguri în urmă cu 1.000 de ani, avându-şi originea, după cum arată şi denumirea, în stepele Asiei. Această specie s-a integrat greu în fauna est şi central europeană, purtând dese războaie pentru hrană atât cu românurii, cât şi cu alţi răpitori, cum ar fi cei din specia slovacus. După ce au ocupat o parte a arcului carpatic şi Câmpia Panoniei, hungaurul de stepă s-a aclimatizat, dorinţa sa fiind ocuparea exclusivă a spaţiului deţinut de alte specii. Femelele hungaurului de stepă sunt cunoscute  pentru disponibilitatea lor exagerată de a se împerechea cu masculii din alte specii, cum ar fi românurii de câmpie (valachus ordinaris) sau, pe vremuri, cu sasul de pădure (sachsenis trans silvaniae). Din păcate, sasul de pădure este pe cale de dispariţie, cuiburile lor fiind ocupate de Ciorex panancotaris, de care vom vorbi în rândurile următoare.

#Gitanul hrăpăreţ (ciorex panancotaris) a ajuns pe aceste meleaguri în jurul anului 1.200. Trăind în cuiburi dispuse-n şatre, gitanul hrăpăreţ a fost o pasăre parazită încă de la începuturile sale. Trilulile masculilor alfa, executate de exemplare cunoscute în spaţiul faunistic autohton, sunt insuportabile pentru o parte a speciei valachus ordinaris. După observaţiile reporterilor de la National Pornografic, o mare parte din rasa valahilor ordinari a preluat limbajul şi trilurile acestor păsări parazite. Gitanii hrăpăreţi  nu ezită să îşi hrănească zecile de pui din rezerva dată pe guşe de celelalte specii de păsări de pe acest teritoiu. Conform rezultatelor studiilor specialiştilor britanici, gitanii hrăpăreţi se înmulţesc văzând cu ochii, riscând să distrugă ecosistemul românurilor. Având culoare închisă, nu de puţine ori exemplarele parazite au atacat românurii, luându-le hrana sau cuiburile. S-a încercat reducerea numărului lor, fără succes însă, poate şi din cauza intervenţiei păsărilor din rasa judeis faeroce. Păsările din ordinul europenis au încercat, la fel ca la ciorex, reducerea numărului lor, dar Serviciul de Salubritate (SS) nu a avut succesul scontat. În acest moment, grupurile AJVPS caută modalităţi pentru extirparea lor, mai ales a exemplarelor grase de pe autobuze, care au un comportament buzunarofag.

La mulţi ani, TeleEnciclopedia!  :))

Zilele următoare, veţi afla câte ceva despre: futăreţul de cur (homo asexualis), ursarul cuţitar (ciorex ciorex omucidus) şi jidanul de bancă (judeis banco rex).