Sărbătorile Argeşului şi Muscelului, copie fidelă a serbărilor muncitoreşti

Cine a fost sâmbătă la Goleşti, la evenimentul culminant al Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, nu poate să nu fi remarcat caracterul festivist, pe alocuri chiar demagogic, al acestei manifestări. Pentru al doilea an consecutiv, câteva sute de argeşeni au primit titlul de ,,fiu”, ,,fiică” sau ,,cetăţean de onoare” şi, prin 2012 cel mai probabil, jumătate dintre argeşeni vor fi posesori ai unor astfel de distincţii. Mulţi dintre argeşenii cu merite nu au putut fi prezenţi la această manifestare, starea de sănătate sau activitatea nepermiţându-le acest lucru. S-a vrut un moment solemn, în care argeşenii cu merite deosebite, din domeniile învăţământ, cercetare şi medicină au fost răsplătiţi pentru activitatea sa. Din păcate, şi nu numai eu pot să spun treaba asta, evenimentul de sâmbătă a fost ,,deturnat”… Dintr-un eveniment cultural, s-a transformat într-unul politic, sub înaltul patronaj politic al organizatorilor săi. Pentru a motiva cele spuse de mai sus, vă dau câteva repere, pentru a vedea că evenimentul de sâmbătă a adus aminte multora de serbările muncitoreşti, organizate după defilările de amploare din zilele de 1 Mai şi 23 August, de dinainte de 1989.
Caracterul profund propagandistic al sărbătorii. Ca şi înainte de 1989, partidul e în tot şi-n toate (PCR atunci, PSD acum). Ca şi atunci, cineva de la tribună anunţa că nimic nu ar fi fost posibil fără munca neobosită a primului secre…, pardon, preşedintelui Consiliului Judeţean, care a fost felicitat pentru câştigarea celui de-al doilea mandat. Aplaudacii au fost aduşi cu sutele, din instituţiile subordonate Consiliului Judeţean, aşa că nimeni şi nimic nu a putut să-i tulbure.
Mediatizarea excesivă a acestor evenimente (desfăşurate pe parcursul unei luni). Nici anul trecut, nici anul acesta, să recunoaştem, argeşenii nu au venit cu miile la aceste sărbători, deşi nu exista stâlp pe care să nu se afle vreun afiş cu prezentarea acestor evenimente. Ziarele locale au publicat pe pagini întregi calendarul evenimentelor, banerele au tronat pe toate clădirile dar, foarte probabil, argeşenii se vor fi săturat şi ei de astfel de festivisme ieftine. Practic, Zilele Argeşului şi Muscelului au fost orgabizate mai mult pentru autorităţi şi ziarişti, decât pentru marea masă a locuitorilor judeţului.
,,După mine, potolul!’’ Acum 20 de ani, după ce argeşenii ascultau discursuri plictisitoare şi defilau ore în şir, se duceau repede în Ştrand sau la Cornul Vânătorului, pentru a mânca un mic şi a apuca o sticlă de Pepsi, o raritate pe vremea aceea. Aşa s-a întâmplat şi sâmbătă. După discursuri şi sute de diplome oferite în stânga şi-n dreapta, lumea a dat buzna la potol, micii, berea şi vinul terminându-se destul de repede.
Veţi spune că sunt puţin cam dur cu cei care au avut iniţiativa minunată a organizării acestor sărbători… Nimic mai fals! Numai că, de aceste evenimente au beneficiat tot cei care au parte aproape săptămânal de manifestări culturale şi artistice. Fiind vorba de a doua ediţie a acestor sărbători, ar fi trebuit ca evenimentele să se organizeze, cu precădere, în locurile unde nu se întâmplă mare lucru, şi anume satele amărâte din extremităţile de nord şi de sud ale judeţului.