Aşa cum asiaticii au un adevărat cult pentru ceai, noi ar trebui să avem un adevărat cult al şpriţului! Pe cei mai mulţi dintre noi ne reprezintă, iar dacă nu recunoaşteţi, o veţi face când o să vă băgaţi ficatul la analize! E plăcut să stai la un vin, cu prieteni adevăraţi, să îndrugi verzi şi uscate, în timp ce chelnerul se încurcă în notele de plată. Ca de fiecare dată, iar se ţepuieşte cu vreo 20 de lei Şi, dacă în barul respectiv ai parte de chelneri cu gusturi muzicale diferite, vei simţi pe timpanul tău cum după Rammstein, la difuzor cântă Sorinel. După câteva carafe de vin, nici nu îţi mai dai seama dacă asculţi industrial post punk sau manele. Vei avea, totuşi, un gol în stomac, provocat de micii stropiţi de vin şi de ţigănie, iar efectul e unul super naşpa. Şpriţul unei nopţi de iarnă nu are de a face cu maneaua, ci poate cu un Gică Petrescu! Mare om!
